România este o țară fabuloasă, plină de tradiții, obiceiuri și locuri turistice deosebite. Turismul în România se bazează cel mai mult pe peisajele naturale superbe și istoria țării. România are o mulțime de peisaje și locuri naturale superbe care trebuie vizitate cum ar fi frumoșii și împăduriții Munții Carpați. Acești munți atrag în mare parte turiștii, deoarece nu contează sezonul în care ne aflăm pentru că peisajele sunt la fel de uimitoare. La poalele munților se află satele unde locatarii încă păstrează toate tradițiile românești și sunt nerăbdători să întâmpine turiști cu mâncarea lor tradițională.

Un alt obiectiv turistic în România este Litoralul Marii Negre fiind cea mai importantă atracție pe timp de vară deoarece turiștii se pot bucura de briza și valurile mării.

Cei pasionați de istorie pot vizita diferite orașe mari cum ar fi: Sibiu, Brașov, Timișoara, Alba-Iulia, Sighișoara, Cluj-Napoca și Târgul Mureș.

În ultimii ani s-a dezvoltat și turismul rural care se bazează pe tradiții din diferite regiuni ale României. O regiune superbă a României cu peisaje turistice și tradiții superbe este Transilvania sau Ardealul cum i se mai spune. Această regiune este formată din următoarele mari orașe: Hunedoara, Sibiu, Alba, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Covasna și Brașov. Identitatea și spiritualitatea Ardealului sunt încă influențate de tradițiile minorităților care trăiesc în această regiune, astfel că oricine poate descoperi obiective turistice cu semnificații unice, pline de farmec și mistere.

Spectacolul rural, costumele și cântecele te poartă într-o lume încântătoare, care amintește de simplitatea și frumusețea satului românesc.

Sărbătorile de iarnă în Ardeal încep în data de 6 decembrie de ziua Sfântului Nicolae, când copiii cuminți primesc cadouri în ghetuțele lor curate și frumos aranjate pregătite pentru "Moș Nicolae". În satele transilvănene pregătirile pentru Crăciun încep din timpul postului, până atunci bărbații trebuie să se asigure că au terminat munca pe câmp și că au provizii pe timpul sărbătorilor. Tinerii ascultă povești și întâmplările rurale iar pe viitor vor împărtăși aceste povesti noilor generații. Cel mai important și cel mai așteptat moment al Crăciunului este colindatul. Acesta are loc în seara de ajun atunci când copiii pornesc din poartă-n poartă să vestească venirea Crăciunului, primind în schimbul urărilor mere, nuci, covrigi și bani. Iar băieții tineri necăsătoriți merg cu Steaua, cu Viflaimul și cu Turca. În prima zi de Crăciun creștinii merg la biserica, după care se adună în jurul mesei, iar seara organizează sărbători sătești. Îmbrăcați în costume populare, băieții le invită pe fete la joc.

În timpul iernii turiști sunt așteptați cu mare drag să viziteze Brașovul, aceștia vor fi întâmpinați cu mâncăruri tradiționale și cu un pahar de vin fiert. Cei care sunt pasionați de schi sunt așteptați pe pârtiile special amenajate, un exemplu ar fi pârtia "Drumul Roșu" de 4.752 de metri, aceasta pârtie se află în Poiana Brașov.

Sărbătorile Pascale în Transilvania se sărbătoresc prin tradiții specifice comunităților care locuiesc în Ardeal. Credincioșii respectă cu mare strictețe postul și încearcă să îl ducă la bun sfârșit. În ziua de sâmbătă în unele zone din Transilvania băieții împodobesc brazi pe care îi lasă în curțile fetelor de măritat. Fetele îi privesc pe furiș și îi răsplătesc a doua zi pe băieți când vin la udat. În noaptea de înviere credincioșii merg să participe la slujbă și să primească Lumina sfântă și Pască. În ziua de Paște toate rudele se întâlnesc în jurul mesei și ciocnesc un ou roșu rostind următoarele cuvinte "Hristos a înviat" și "Adevărat a înviat".

Alte tradiții din Transilvania ar fi cele legate de nuntă. Nunta cel mai de preț eveniment al unui om. În Ardeal este un obicei ca nașii să fie rude cu mirele sau nașii de botez ai mirelui. De cele mai multe ori nunta în Ardeal pornește de la nași, care împreună cu ceterașii merg spre casa mirelui iar de acolo împreună cu mirele spre casa miresei.

Obiceiul "Colacul Miresei" este cel mai prețuit obicei de cei din Ardeal. Mireasa pleacă la casa soacrei sau unde vă locui cu noul ei soț cu un colac frumos împletit.

La petrecere nimeni nu intră în sală decât după ce s-au strâns aproximativ toți invitații, în fața cărora mirii și nașii beau un pahar de șampanie pe care îl sparg imediat în semn de noroc și bunăstare.

Ei bine aceste exemple de mai sus nu ar fi toate tradițiile din Transilvania, fiecare oraș poate avea tradiția sa. Aceste exemple sunt cele mai comune și frumoase din Ardeal.

Dacă Transilvania are așa tradiții frumoase cu siguranță la fel sunt și zonele cu potențial turistic. De exemplu un loc uimitor pe care turiștii îl pot vizita daca vor trece prin Transilvania este "Cetatea Sarmisegetuza Regia" acest loc superb este situat în codrii Munților Orăștie.

Un alt obiectiv turistic ar fi "Lacul Sfânta Ana" acesta este singurul lac vulcanic din România, fiind situat în masivul Ciomatu din Hargita. Sau se mai pot vizita și orașele din Transilvania care sunt superbe și cu locuri uimitoare de vizitat.

Toate obiectivele turistice naturale și antropice descrise în acest eseu fac parte dintr-un patrimoniu turistic deosebit de important. Enumerarea și descrierea poate continua, țara noastră deținând numeroase zone în care tradițiile sunt păstrate și cultivate. Este important ca aceste tradiții să fie promovate și pe plan internațional pentru a fi cunoscute de turiștii străini ce pot fi atrași să viziteze România. Ospitalitatea românilor este recunoscută de toată lumea. 

Cu ajutorul turismului avem oportunitatea de a ne putea dezvolta și promova cele mai frumoase zone din țară, respectiv din Transilvania. Turismul nu poate fi practicat fără resurse umane sau naturale, fiind foarte important mediul înconjurător.

Bibliografie

1.Ștefania Mihai, Valentina Capotă, Aurelia Turcescu, Florian Lixandru, Carmen Ionești "Turism și alimentație- Manual pentru clasa a X-a ", Editura CD PRESS, București 2012.

2."RomânEști", Editura Basilica, București 2020.

3.Bran, F., Istrate, I., Roşu, A. G., Economia turismului şi mediului înconjurător, Editura Economică, Bucureşti 1996.